Ca o destindere, la sfarsitul capitolului (daca sunt si cititori iubitori ai fotbalului), voi prezenta adevarata „fata” a loviturii „foglia secca”, executata 100% doar de Didi, Pele, Rivelino, Zico. Altii, care s-au „apropiat”, intr-un fel sau altul, nu sunt luati in considerare (Garincha, Eder, Nelinho, Junior, Edu, Ronaldinho, R. Neto, R.Carlos, Platini, Figo, D.Lupu, Hagi, Dumitru, Iordanescu, Multescu, Plesan, etc). …Din 1978, pana prin 1986 (dupa aceea, nemaiavand timp pentru aceasta), si autorul lucrarii a executat permanent aceasta lovitura (cu martori), dar, neparticipand la meciuri oficiale (nefiind legitimat), nu se pot emite nici un fel de pretentii…

Se executa de regula intre 16 m si 30 m, la lovituri libere directe.

Se loveste cu forta foarte mare, urmarind ca sa se realizeze o miscare de rotatie (iarasi foarte mare) inversa ca la rostogolire, miscarea de rotatie fiind in plan vertical (nu precum la corner, efect in plan orizontal).

Cand forta centrifuga, dezvoltata de miscarea de rotatie foarte mare, este cea necesara (la fel ca atunci cand rotiti o galeata – mai mica – cu nisip sau cu apa si nu cade jos continutul), se intampla urmatorul fenomen:

- lovind cu laba piciorului – fata de axul principal al mingii – mai mult jumatatea din dreapta sau jumatatea din stanga [laba piciorului nefiind plana, ci in relief, …si tragand: 1) ori cu interiorul, 2) ori cu exteriorul labei piciorului, 3) ori cu partea centrala de deasupra (cu siretul), care - dupa cum am aratat - nu este plana, sau 4) chiar cu varful bocancului], jumatatea din dreapta sau jumatatea din stanga se vor comprima mai mult (cate una, dupa caz) si nu se vor putea destinde imediat, ca la alte tipuri de suturi; se va conserva, deci, aceasta comprimare a unei jumatati a mingii (vom avea, astfel, un volum mai mare de aer, ori in dreapta, ori in stanga, concomitent cu modelarea invelisului mingii, care este elastic – din piele). Cand, inaintand prin aer, miscarea de rotatie scade datorita frecarii cu aerul, scade si forta centrifuga de sustinere a comprimarii invelisului mingii si, urmand ramura coboratoare a traiectoriei, pana la echilibrarea mingii – ca forma si volum de aer interior – in ambele jumatati (stanga – dreapta), se va manifesta „devierea” mingii, cand spre dreapta, cand spre stanga, derutand total portarul; echilibrarea se va face, astfel, cu un impuls „stanga – dreapta” si invers.

Trebuie remarcat faptul ca, la ramura urcatoare, mingea se ridica neasteptat de mult in sus. Daca n-ar interveni gravitatia, mingea ar trebui sa faca o curba evidenta in sus, precum la efectul de corner se duce spre stanga sau spre dreapta, in functie de directia si punctul de lovire:

- la corner – se loveste catre dreapta, pe marginea stanga a mingii, curba este catre dreapta; se loveste catre stanga, pe marginea dreapta a mingii, curba este catre stanga;

- la “foglia secca”- lovindu-se in partea de jos, cu directia de lovire catre in sus, curba vine catre in sus, dar intervine gravitatia si va urma o coborare brusca, spre bara transversala.

Deci, la ramura coboratoare (dupa punctul mort de sus), se creeaza un dezechilibru al mingii, minge care s-a insurubat in aer si intr-o miscare laterala, ca efect al comprimarii mingii intr-o jumatate si al maririi usoare a volumului mingii in cealalta jumatate.

Acea insurubare laterala se manifesta inca de la ramura urcatoare.

La miscarea de rotatie, in exteriorul mingii se formeaza niste curenti usori de aer (daca mingea este uda – “stropeste”).

Mingea va fi greu de retinut si daca este atinsa. Sau, la pasele executate in acest stil (brazilian), mingea sare, de asemenea neputand fi retinuta.

Daca se mai completeaza lovirea initiala si cu o miscare brusca de “taiere” a efectului (ca la tenis de masa), sub un unghi spatial, putin modificat, realizandu-se concomitent si o “plesnire” a mingii (un impuls suplimentar), efectul va fi cu mult mai “profund”.

La efectul de corner, relatia energetica a componentelor mingii va conserva/memora actiunile primite in sistem [configuratiile componentelor structurale (incepand, posibil, de la nivel quark, electron, pana la nivelul molecular) fiind fortate (prin inducerea doar usoara a unui „joc” convenabil al polaritatilor si prin usoara adaptare a compatibilitatii structurale interne/externe) pentru realizarea miscarii/deplasarii, …prin memorare, se va pastra, atat predispozitia pentru aceasta miscare/deplasare, cat si tipul acesteia]… Miscarea de rotatie suprapune (ca, de altfel, si o miscare fortata de inaintare prin spatiu…, in mod repetat, …aceasta si pana la realizarea rotatiei complete a corpului ), in aceeasi zona de reper, manifestari ale compatibilitatilor structurale interne/externe usor diferentiate (din diverse motive: configurationale, de interactionare, etc), constituind premize pentru a considera corpul in miscare de rotatie, sursa de unde energetice (gravitationale, …).

Dupa descrierea portarului francez in meciul Franta – Brazilia – (C.M.`58), la lovitura libera a lui Didi: „mingea s-a ridicat foarte sus peste zid, a coborat brusc spre transversala, a luat-o in dreapta, portarul s-a dus si el in dreapta; apoi, mingea se duce in stanga, fara ca portarul sa poata reveni si el in stanga, si… gol”, in acest caz avandu-se de-a face cu „foglia-secca”.

Efectele cu schimbarea (brusca a) directiei mingii – la fotbal (gen „foglia-secca”) – se explica prin conservarea comprimarii invelisului mingii si a diferentelor de volume de aer corespunzatoare, intre o emisfera/zona (mai mult) modificata si cealalta (si alta zona), datorita fortei centrifuge mari rezultate din miscarea rapida de rotatie a mingii [in plan vertical, la „foglia-secca”, dar, posibil si in plan orizontal, folosind, in acest al doilea caz, ori numai planul orizontal, cat si combinatia acestuia cu cel vertical in realizarea emisferelor/zonelor neegale; adica, se va lovi in lateral, respectiv mai jos, dar tot lateral]. In ultima parte a traiectoriei, datorita frecarii cu aerul si scaderii astfel a miscarii de rotatie, se va tinde spre echilibrarea zonelor afectate. La folosirea efectului de corner concomitent cu comprimarea unei zone a invelisului mingii (din partea de sub planul de rotatie), datorita fortei mari de sut si fortei centrifuge in plan orizontal, se va pastra comprimarea zonei afectate, iar cand forta de sut imprimata si cea centrifuga vor scadea datorita frecarii cu aerul, se va mai produce o continuare a directiei (traiectoriei) efectului de corner, pana cand valoarea/raportul de conservare a comprimarii mingii se va schimba, urmand o mare modificare a directiei (traiectoriei) prin aer, dar cu 200-500% mai mare, referindu-ne la unghiul accesat. Hagi realiza fluctuatii „inainte-inapoi”, fara miscare de rotatie, datorita fortei sutului si impactului creat. Pentru „foglia-secca”, forta de sut mai mare sau mai mica, corelata cu viteza de rotatie in plan vertical si cu realizarea mai mare sau mai mica a comprimarii invelisului mingii in una din cele doua emisfere verticale (datorita folosirii diferitelor parti ale bocancului, precum varful, siretul, interiorul sau exteriorul) vor crea posibilitati mai intinse sau mai curbate ale traiectoriei mingii, atat in plan vertical, cat si in cel orizontal, atat in ramura urcatoare, cat si in ramura coboratoare.

Efecte (forte) suplimentare care vor activa impotriva gravitatiei pana la ajungerea in punctul mort superior, vor intari reculul revenirii, pe timpul manifestarii ramurii coboratoare a traiectoriei. In prima faza a ramurii coboratoare se remarca o continuare a efectului comprimarii uneia dintre emisfere (proportionala, aceasta, cu pastrarea fortei sutului si a miscarii de rotatie), ca, dupa terminarea/„pierderea” acestui efect spre acea parte, el sa „revina” in cealalta parte. Atat la efectele de corner, „foglia-secca”, cat si la efectele „taiate” la tenis de masa (in directii diverse de angrenare a miscarii de rotatie a mingii) se mai exercita „forta” (efectul) elasticitatii aerului [elasticitatea aerului poate fi pusa in valoare, la puteri mari de inaintare si de rotatie a mingii, incat la micsorarea puterilor de inaintare si de rotatie, datorita frecarii cu aerul (manifestate acum mai pregnant), forta de respingere a aerului sa fie mai concludenta, aceasta, concomitent cu celelalte raporturi de forte ce se manifesta]. Apoi, se mai manifesta si o inertie a sistemului mingii in miscare, sustinuta de invelisul elastic si de masa aerului comprimat din interior, in conditiile reactiunii amintite a aerului exterior si, bineinteles, a manifestarii structurale fata de sine (modul cum componentele structurale suporta impulsul primit la nivelul relatiilor structurale stabilite, dintre care cea mai solicitata este relatia moleculara, stiut fiind faptul ca lovirea mingiei nu se face pe directia centrului de greutate si se face prin actiune brusca; se va manifesta un tangaj al transmiterilor energetice intre nivelurile structurale, de echilibrare energetica si de transmitere a usoarei modificari a compatibilitatii structurale interne/externe), fata de efectul de gravitatie. Lovirea laterala este, deci, suportata (fluctuant) de intreaga masa, masa aflata initial in interactiuni si relatii uniforme cu mediul si gravitatia. Daca ar lipsi aerul exterior (eventual si gravitatia), lovirea laterala ar putea duce la o miscare oarecum diferita a unui corp (privind traiectoria, rotatia). Moleculele de aer, instabile spatial, creeaza efectul de rotatie a(l) mingii pe care il cunoastem (la corner, la foglia-secca), insa o piatra rotunjita (sau un alt obiect rotunjit), pe post de minge, la efectul creat pe asfalt (de exemplu), atunci cand vrem sa imitam efectul de corner (dand miscare de rotatie), va obtine o curba inversa efectului (de corner) prin aer, datorita opozitiei si stabilitatii moleculelor de asfalt, datorita schimbarii unor raporturi de interactionare, la contactul cu mediul. A se remarca raporturi diferite de interactionare la: efectul de corner (foglia-secca) cu mingea (cu invelis elastic si posibilitate de comprimare a aerului din interior), la tenis de masa, unde predomina, in partea a doua a traiectoriei, reactiunea aerului combinata cu efectul/planul de rotatie, efectul pe asfalt, efectul de bumerang (unde se formeaza o continuitate a unei miscari compuse stabile, combinata cu efecte aerodinamice).