*
Toate obiectele in cadere libera – in acelasi loc in campul gravitational al Pamantului – cad cu aceeasi acceleratie, independenta de masa sau materialul obiectului… Jocul polaritatilor „+/ – ” va face ca inspre sursa gravitationala terestra (pe langa actiunea determinata de sursele gravitationale dominante) sa fie indreptate regulat, constant, polaritatile „–” componente ale relatiilor energetice structurale (respectandu-se, evident, regula interactionarii „in relatie”)… In functie de raporturile energetice generale „galactice-stelare-planetare” create in diferite zone cosmice, componenta cea mai puternica va avea prioritate in interactionarea polaritatilor… In determinarea „puterii” de interactionare, va conta nu numai puterea energetica manifestata pe anumite vibratii (desfasurate), ci si ansamblul domeniului de vibratii aflat „in studiu” (in observatie)… Astfel, prioritatea a doua… va actiona cu manifestarile de dreapta/stanga (de fapt, cu celelalte „aspecte” ale compatibilitatii structurale interne/externe)… O varianta comportamentala ar fi cea care ar surprinde manifestari (in general, cu valori mai mici) pe un domeniu vast al vibratiilor, pentru actiunea galactica, si manifestari mai puternice, dar pe un domeniu mai ingust al vibratiilor, pentru actiunile stelare, apoi pentru cele planetare. Lumina coerenta (ca directie) realizeaza complementaritati ale polaritatilor „+/ – ” ale fotonilor, in comportamentul lor spatial. Lumina polarizata prin reflexie va trimite (din reflexie) polaritatile fotonilor „+/ – ”, in mod simetric orientate spatial [componenta magnetica (undele magnetice) se va/vor manifesta in planuri paralele]. Lumina polarizata va avea undele luminoase sincronizate in timp si spatiu (incat amplitudinea undei – asadar intensitatea – nu se va aduna si respectiv nu se va scadea). Lumina cade asupra zonei iluminate cu intensitate constanta (putandu-se lucra cu intensitate/energie „mai redusa”).
Polaritatile „+/+/ – ” si „ – / – /+” (specifice contactarilor primare ale retelelor structurale, fiind, deci, cantitati de afectare energetica) se pot desfasura spatial (dupa cele 6 sensuri ale celor 3 directii spatiale ale retelei fundamentale): „+/+/+/+/ – / – ” sau „ – / – / – / – /+/+ ”. Insa, cele 4 polaritati (de acelasi tip) invecinate se pot prezenta (sub influenta interactiunilor magnetico-gravitationale dominante) si ca 2 polaritati mai mari, fluctuante pe parcursul accesarii celor 4 cadrane fundamentale necesare determinarii miscarii de spin in exercitiu (uneori chiar ca o polaritate „mai voluminoasa”, prelunga). Polaritatile „ – ” vor fi atenuate de fronturile „+” (magnetice) terestre, solare si galactice (gravitationale), diferit, in functie, de asemenea, de comportarea spatiala de pe timpul accesarii acelor amintite 4 cadrane (fundamentale) „de spin”. Fronturile „+” solare, ca mod (relativ) de „dispunere”/interventie spatiala, vor alterna in cursul unui an calendaristic, iar, si cele galactice, si cele solare, in desfasurarea ciclului zi-noapte. Astfel, vor fi ipostaze (pe timpul accesarii celor 4 cadrane fundamentale ale miscarii de spin, dar si prin dispunerea „cosmica” spatiala amintita; reperul universal comportamental va fi, permanent, configuratia vibratorie a campului fundamental) si cu manifestarea a 4 sau 3 polaritati, celelalte nemaifiind operative/(„in lucru”), deci partial sau total „nevizualizate”, datorita atenuarii identitatilor (opuse) de manifestare sau prin „unirea” identitatilor (de acelasi fel) de manifestare (toate acestea, dupa cum am mentionat, …alternativ spatial). Putem „privi”, initial, ori relationarile structurale, ori interactionarile de natura magnetico-gravitationala, insa acestea se vor desfasura concomitent [de altfel, va avea loc si o alternanta a raportului dintre marimile valorilor fronturilor magnetice/gravitationale („+”) venite in zona si cele ale (manifestarii) surplusului energetic material (al structurarilor materiale); de exemplu, intr-un camp magnetic/gravitational puternic, durata proceselor va fi mai mare, datorita actiunii fronturilor „+” amplificate asupra relatiilor energetice - ce se vor pastra, dar vor fi incetinite (oprite/intoarse, pe timpul unor vibratii) „in bloc” din evolutie – relatii energetice ale structurarilor]. Un rol deosebit in manifestarea valorilor energetice ale polaritatilor il va juca faza de vibratie intraretea a tuturor retelelor (structurale, de camp, fundamentala) angrenate in proces…
*
Compatibilitatile „de stanga” si „de dreapta” vor avea modalitati comune de manifestare/interceptare: 1) interne, intre echilibrari („+” sau „+/ – ”) deja/relativ realizate (…aceasta se va face pe zone, contand momentul/locul impactului dintre fronturile energetice…) – pe timpul aceleiasi vibratii universale – ale „polaritatilor” ce se vor constitui, de altfel, pe timpul mai multor vibratii, ca „faruri rotative”, ori determinate (puse in evidenta) de situatii conjuncturale energetice diferite de cele specifice compatibilitatii de tip opus („de stanga”, respectiv „de dreapta”); 2) externe – realizate selectiv, pe/dintre mai multe vibratii – dupa conturarea, pe fiecare vibratie, a coerentelor nivelelor structurale superioare (moleculare, macromoleculare…), atat cat/cand se vor putea manifesta aceste coerente (realizandu-se si echilibrari energetice). Va conta, dupa cum am mai mentionat, si compatibilitatea externa a receptorilor, a structurarilor aduse inspre interactionare, apoi, actiunea suplimentara energetica [de „trecere” peste legile de conservare energetica, aceasta numai pentru procesele in discutie] exercitata (de compatibilitatea externa) asupra particulelor neparticipante direct la procese [actiunea fronturilor energetice „+/ - ” asupra particulelor componente ale „plasmei” ce adera la campul magnetic terestru, ale vantului solar ajuns in zona terestra, ale „bioplasmei” etc...; cand actiunea fronturilor energetice este aceeasi cu cea a particulelor, se produc deplasari de particule, cand actiunea fronturilor energetice este contrara celei a particulelor, la urmatorul front identic cu primul (similar primului), de pe urmatoarea vibratie, se va realiza schimbarea identitatii particulelor]. Acizii nucleici (si proteinele) pot construi bioni (orgoni) sau alte formatiuni rotative (spiralate prelungi) cu activitate preponderent(a,) de diminuare a vibratiei fundamentale („tenta” generala electronegativa), pe cand unele structuri macromoleculare dextrogire (in anumite situatii si conjuncturi) – precum dextrogir se pot configura si zaharurile si lipidele – pot construi bioni (orgoni) sau alte formatiuni rotative (spiralate prelungi) cu activitate preponderent(a,) de sporire a vibratiei fundamentale („tenta” generala electropozitiva), in afara situatiilor cand nu se poate construi „ceva” (cu u+2/3 se poate construi mai greu decat cu electroni, in primul rand datorita existentei surplusului energetic specific material in zona comportarilor materiale…).
Blocarea spatiala intra-ADN a electronilor se va face cu pastrarea identitatii acestora [contactarea polaritatilor „ – ” ale electronilor, de catre fronturile „ – ” (ale „bazelor ADN”) ce vor inconjura spatial electronii, se va desfasura in/intr-un circuit inchis; va fi, de fapt, o „alungare” a electronilor in/prin interiorul spiralei ADN, nu o blocare „clasica” cu fronturi „+” a electronilor, cu schimbarea identitatii acestora; spinii diferiti, apoi caracterele, atat „de stanga”, cat si „de dreapta”, vor crea posibilitati multiple de intalnire si unire (pe langa cele de respingere...) pentru electroni; dupa unire, lanturile (grupurile) de electroni vor tinde spre spiralare, iar configuratiile spatiale de prindere vor duce la rasuciri rezultante, cu pastrarea identitatii „ – ”; considerand ca ar fi si cazuri cand nu s-ar pastra identitatea „ – ”, aceasta ar putea fi doar pe timpul unei vibratii, la urmatoarea revenindu-se la comportarea „ – ”; dupa formarea bionilor, chakrelor, retelelor prelungi..., va conta si faza de vibratie intraretea, cat si relatiile energetice stabilite cu celelalte formatiuni biostructurale si celulare materiale; astfel, bionii, chakrele se vor relationa conform „modelului magnetic al planetoizilor”, cu poli N si S, cu manifestare energetica „ecuatoriala”...; referirile (din lucrare) la pierderea identitatii electronilor sunt in sensul transformarii (lor) in formatiuni biostructurale, nu in u+2/3 !].
*
O anumita sinergie intre componentele unei structuri (relatii de complementaritate si cooperare – stabile – intre acestea) dau posibilitatea interceptarii acelei structuri si a manifestarilor sale. Fara aceasta sinergie, aceleasi componente structurale nu vor putea fi interceptate, decat sporadic sau conjunctural (putand participa la manifestarea aurelor energetice…), prin diferite tehnici (sau vizualizari ale clarvazatorilor), in functie de energia cinetica a zonei de manifestare.
*
Preluarea informatiilor unei zone (dintr-o zona) cu manifestare energetica (zona avand specifica o anumita energie cinetica) va consta in perceperea informatiilor respinse de acea actiune similara intalnita, specifica zonei in discutie. In fizica clasica (in faza materiei, fara „astral”), exista proportionalitate intre frecventele si lungimile de unda ale fronturilor de fotoni reflectate si energia cinetica a zonei (mai precis, manifestarea de acelasi tip cu fotonii respinsi), receptorii materiali avand un domeniu de manifestare-interceptare aproximativ comun (existand doar diferentele de compatibilitate). Efectul receptionarii (de exemplu, a culorilor) este cel al reactiunii structurii receptorului fata de energia cinetica primita (in cazurile clasice, deci, proportionala cu lungimea de unda, frecventa undelor… de/cu fotoni)…
*
Daca un camp puternic magnetic/gravitational inhiba/afecteaza relatiile energetice ale proceselor si intrastructurale (marind durata lor, dar nu si proprietatile structurale), un camp puternic „luminic” ar trebui (teoretic) sa dea libertate evolutiei (materiei , nu antimateriei), aceasta neinregistrandu-se ca o „imbatranire” structurala, ci ca o evolutie cu pastrarea de proprietati [ca reper (sistem de referinta), avand situatia energetica terestra actuala (magnetica/gravitationala)].
