Cand se actioneaza asupra apei cu fronturi „+” (la magnetizarea apei), deuteriul (hidrogenul cu un proton si un neutron in nucleu) se va transforma in doi atomi de hidrogen (cu numai un proton in nucleu), tocmai datorita reactiei anterioare si evolutiei, in timp, a componentelor. Nu toate fronturile „+” vor avea puterea de a schimba (prin blocarea structurala, cu efectuarea rotatiei de 90° „pe loc”, sau denaturarea miscarii de spin, fara efectuarea rotatiei de 90° „pe loc”) identitatea electronilor, ci, de la caz, la caz, se vor manifesta atractii sau schimbarea caracterului de dreapta in caracter de stanga [si prin procedeul „incalecarii” laterale (tot la/cu 90°) a lanturilor retelei fundamentale (prin traversarea conjuncturala), de cealalta parte a acestora]… Cand se va realiza blocarea ambelor rotatii de 90°, urmatoarea vibratie va prinde particulele, retelele primare, in declansarea rotatiilor de spin opuse, inversandu-se, deci, miscarea de spin (la particulele cu mai multe componente, aceasta va fi posibila numai daca relatia generala o va permite si, bineinteles, „compatibilitatea” de manifestare a polaritatilor; incat unde vor fi mai multe componente „+”, se va putea modifica astfel, in primul rand, compatibilitatea structurala generala interna/externa)… n.a.= fronturile „+”, „ – ” sunt transmiterile energetice, portante, nu fronturile fotonilor…
Cele doua rotatii specifice miscarilor de spin pot fi completate de deplasarea (ce va rezulta in final) printr-un alt cub de retea fundamentala (vecin celui ce ar fi trebuit sa fie accesat in cazul normal, caz cu neinteractionare suplimentara), aceasta datorita insumarii, in miscare, a „efectelor” energetice (in acest caz, insumarea si a unei actiuni „portante”), precum la mingea de fotbal… Acest caz se poate produce si in comportarea fotonilor (in cadrul relatiilor dintre ei) din transmiterile luminii (adica relatiile fotonilor in cadrul fronturilor de unda si intre fronturi), inclusiv in cazul portarii (executate) de catre actiunea intarzietoare a manifestarii C (ce se constituie ca radiatie termica de fond…) peste manifestarea D, manifestari ale vibratiei fundamentale (contand momentul si locul intalnirii actiunilor energetice ale fotonilor cu actiunile intarzietoare…).
Modelul clasic al particulelor elementare (in anumite privinte, nu tocmai coerent si complet) arata ca spinul unui mezon poate fi zero (cand componentele sale au rotatii de sensuri opuse) sau poate fi 1 (cand sensurile de rotatie ale celor doua componente coincid). Barionii (cu 3 quarkuri) pot avea spinul 1/2 (cand 2 quarkuri au spinul de acelasi semn; sensul de rotatie da semnul spinului) sau 3/2 (cand toate quarkurile au spinul de acelasi semn). Mezonii cu spinul zero, precum si barionii cu spinul 1/2 sunt mai „usori”. S-a convenit ca spinul quarkurilor sa fie acelasi cu cel al electronilor (1/2), insa, la fiecare din cele 2 „directii”/orientari manifestate, mai fiind si variantele „de dreapta” si „de stanga”.
Apoi, fronturile „ – ” (componente ale manifestarilor electrice, electromagnetice) vor respinge electronii, fotonii, quarkurile d-1/3 (doar prin inconjurarea cu fronturi „ – ”, se poate realiza blocajul capcana pentru electroni, fotoni ), transformandu-le caracterul de stanga in caracter de dreapta, iar quarkurile u+2/3 libere le va atrage sau le va bloca [in functie de nivelul energetic atins; blocarea structurala (cu efectuarea rotatiei de 90° „pe loc”) sau denaturarea miscarii de spin (lipsind efectuarea rotatiei de 90° „pe loc”, existand doar trecerea cu 90° in cadranul fundamental urmator), cu schimbarea identitatii quarkului u+2/3 (se va schimba identitatea quarkului u+2/3, in cea a electronului)], urmand ca si in cadrul relatiilor stabilite sa poata contribui la schimbarea caracterului de stanga in caracter de dreapta (deci si pentru particula de la nivelul superior). Cand se actioneaza asupra apei (asupra lichidelor, in general) cu fronturi „ – ” (electrizarea/energizarea apei), se poate schimba spinul „energetic” nuclear al hidrogenului si caracterul de stanga al componentelor, in caracter de dreapta [cu urmarile de rigoare, in „legarea”/(orientarea spatiala a) hidrogenului in cadrul moleculelor sau in cadrul posibilelor polimolecule de apa biologica; de asemenea, in functie de structura chimica si nivelele energetice atinse, se mai pot obtine transformari „dextrogir-levogir”, modificari ale compatibilitatii structurale interne/externe cu micsorarea activitatii receptate electropozitive/„acide” si marirea activitatii receptate electronegative/„bazice” sau se mai pot predispune structurile chimice complexe spre anumite transformari/reactii etc…]. Structurile biologice normale urmaresc pastrarea proportiilor/relatiilor (raporturilor) componentelor „de dreapta” [dezvoltand/sustinand (si) levogiritatea…]. Dispozitivele „Dinca” lucreaza, atunci cand e cazul, la/pentru revenirea spre normalitate…
Multitudinea tipurilor de comportari energetice provine din conjuncturile de manifestare a(le) miscarilor de spin ale retelelor primare si din diversele valori ale fronturilor energetice intalnite. Pe timpul unei vibratii, o retea primara va executa (neinteractionata sau existand intr-o relatie energetica bine determinata) trecerea cu 90° in cadranul fundamental urmator si o rotatie de 90° „pe loc”. La aparitia unui (anumit) front „+”, retelele „+” vor efectua trecerea cu 90° in cadranul fundamental urmator, lipsind efectuarea rotatiei de 90° „pe loc”; invers, pentru retelele „ – ” (cu raport 2/1 intre afectarile primare de retea „ – / +”). La aparitia unui (anumit) front „ – ”, retelele „ – ” vor efectua, la fel, trecerea cu 90° in cadranul fundamental urmator, lipsind efectuarea rotatiei de 90° „pe loc”; invers, pentru retelele „+”. Daca retelele primare ar putea fi blocate din ambele rotatii de 90°, nu s-ar schimba identitatea acestora, ci numai miscarea de spin. Toate acestea nu sunt standard, contand, atat orientarea polaritatilor spre fronturile energetice, cat si momentul impactului dintre manifestarea energetica structurala si fronturile energetice exterioare… Particulele de stanga/dreapta se obtin cand nu se schimba sarcina electrica, ci numai planul de rotatie (rezultand directii opuse sau aceleasi cu „vectorul” spin), in functie de „jocul” polaritatilor… Rotatia de 90° „pe loc” (fara trecerea cu 90° in cadranul fundamental urmator) poate oferi cazuri de pastrarea identitatii particulei sau de pierderea acesteia, apoi, se poate combina in actiune cu trecerea cu 90° in cadranul fundamental urmator, obtinandu-se diverse variante stabile sau instabile, ce pot fi (ce pot constitui) particule, de asemenea, stabile sau instabile, cunoscute de noi sau existente in fluidul cosmic, planetar, in radiatia termica (campul caloric) etc. La interactionari permanente [gravitatie galactica, …, camp magnetic, …] sau temporare, se pot stabili relatii energetice (chiar identitati) avand comportari specifice (permanente sau temporare). Un front „+” poate crea particulelor „ – ”(retelelor primare) rotatie inversata de spin (cu 180°) cu pastrarea identitatilor/sarcinilor (cand sunt anulate ambele rotatii de 90° ale miscarii de spin), sau, cand fronturile „+” (mai puternice) vor schimba raportul fazelor de vibratie structurale cu cea fundamentala [si pentru ca un front „+” va fi sustinut (in continuare) de alte fronturi „+” asemanatoare ca valoare si efect], rotatia inversata de 180° nu va mai pastra identitatile/sarcinile particulelor (retelelor primare), schimbandu-le… La executarea doar a unei rotatii de 90° din cele doua ale manifestarii unei „actiuni” de spin (in acest caz, pentru foton, datorita unui front „+”, se vor schimba identitatile/sarcinile componentelor, intre ele; cand sunt anulate ambele rotatii de 90° ale miscarii de spin ale componentelor, urmatoarea vibratie prinzand componentele in declansarea rotatiilor de spin opuse, nu se va putea schimba valoarea totala a spinului fotonului de 1, adica avand 3 directii/posibilitati de spin, schimbandu-se doar sensul miscarii de spin aflate in exercitiu…), se vor schimba identitatile/sarcinile particulelor (retelelor primare)… Daca, in cuprinsul lucrarii, veti intalni exprimari/denumiri (expuneri) sumare referitoare la procesele de mai sus, reluati-le prin acest paragraf.
Un front „ – ”, atunci cand respinge un electron si atrage (deci, fara a realiza blocajul din miscarea de spin, cu schimbarea identitatii electronului) un quark u+2/3 (manifestare inversa, la un front „+”), va ajuta intalnirea electronului cu quarkul u+2/3 (se vor actiona si componentele din masa plasmatica terestra), iar in caz de compatibilitate a acestora, se va forma fotonul. Daca fronturile „ – ” primite de dispozitive nu pot induce manifestari energetice negative ale acestora, sa vedem cum raspund dispozitivele la o repetare mai mare, consecutiva, a unor fronturi „+”. Dupa primul front „+”, vor fi electroni ce vor parasi quarkul d-1/3 de dreapta al neutronului (dezintegrarea b), dar vor fi si electroni liberi (din masa plasmatica terestra), blocati din miscarea de spin, ce isi vor schimba identitatea (in quarkul u+2/3 ), aceasta, insa, nu in toate cazurile (doar la valori mari energetice); tot in functie de nivelul energetic, in unele cazuri, componentele fotonilor ar putea fi dislocate (si polarizate); la o alternanta moderata, atat a valorilor, cat si a fronturilor „+” si „ – ”, in timp, deuteriul (21H) va contribui (indirect) la formarea a doi atomi de 11H. 11H si electronul aduc, „mai liberi” acum, prin manifestarea compatibilitatii externe, o suplimentare de comportare „ – ”. O constanta de manifestare „ – ” (atat pe „taramul” de dreapta, cat si pe cel de stanga) o vor avea permanent bionii/orgonii surprinsi in sistemul biologic (prin vidarea in folia de plastic), la care se va adauga amplificarea acestei manifestari in focarele energetice ale macromoleculelor organice (voi reveni cu acest subiect). Se va mai produce o modulare a comportarii energetice [o trecere, datorita aparitiei fronturilor „+”, si la o compatibilitate externa specifica, generata de comportari interne „de stanga”], o trecere (si) pe „taramul” de stanga („taram” cu manifestare, in general, nociva), cu o suplimentare de comportare „ – ” (benefica) caracteristica (preponderent) doar structurilor plantelor [se vor reorganiza focarele energetice ale macromoleculelor organice avand/cu manifestarea directa pe „taramul” de stanga (existand si modalitati comune de manifestare/interceptare intre cele doua „taramuri”), ce vor influenta planurile rotative ale bionilor, aportul lor (marindu-l) pe acest „taram” de stanga], astfel incat, lucrandu-se in acest mod si pe „taramul” de stanga, se va realiza o transformare in caractere de dreapta pentru componentele (ale componentelor) structurilor interactionate [adica, se va „intra” (si) pe/in domeniul compatibilitatii (in general) nocive, pentru a-i modifica manifestarea !]. Concomitent, si pe „taramul” de dreapta se vor manifesta efecte benefice [astfel, electronografia, clarvazatorii, indiferent in/din care domeniu intercepteaza (in/din care domeniu transfera informatia), vor intercepta „pozitiv”/„benefic”]…
DIEE ajuta, in functie de conjuncturile intalnite, la schimbarea caracterelor de stanga in caractere de dreapta, schimbare care, la randul ei, poate determina (pe ansamblu) si ruperea de elicii de stanga si conturarea de noi elicii de dreapta [in cazul apei antagonice/moarte (avand elicii de stanga), respectiv al apei biologice/vii (avand elicii de dreapta), se observa o activitate acida, in cazul primeia, respectiv bazica, in cazul celei de-a doua], intarind fondul energetic subtil electronegativ, in detrimentul fondului energetic electropozitiv (putandu-se inmagazina, in timp, in structuri, ca niste actiuni asa-zise bazice, in detrimentul celor acide, sau ca niste ionizari „ – ”, in detrimentul celor „+”, dar acestea, numai de natura energetica, fara particule „portate”, desi, in alte situatii/conjuncturi, se pot actiona si particule, precum electronii, fotonii…). In majoritate fiind, caracterele de stanga sau de dreapta vor determina compatibilitati energetice de manifestare la care vor predomina (in functie si de activitatea de baza a receptorilor) activitati energetice „+”, respectiv „ – ”.
…Una din plante sau un mineral in/din cadrul dispozitivului ar putea fi un activator (permanent) pentru manifestarea si a compatibilitatii „de stanga”, concomitent cu manifestarea compatibilitatii „de dreapta”, specifica (doar) „viului”… Pentru intarirea efectelor benefice ale manifestarii „ – ”, va trebui sa existe o continuitate, o uniformitate (o constanta) a transmiterilor energetice de acest tip… Nu in ultimul rand, emisiile stimulate (apoi, absorbtia), emisiile spontane, bioluminiscenta… (ce vor fi prezentate in cadrul capitolului) intregesc registrul comportarilor energetice…
Mai sunt posibile, la aparitia fronturilor „+”, si izolate sau temporare transmutatii in cadrul macromoleculelor organice ale pulberilor de plante (cu „reevaluarea” corespunzatoare a relatiilor energetice si a legaturilor chimice in cadrul structurilor). Astfel, ar putea avea loc:
168O ® 158O + 11H + `ne ; 147N ® 137N + 11H + `ne ; 147N ® 148O + e-1 + `ne ; 126C ® 116C + 11H + `ne.
Compatibilitatea interna se refera si la probabilitatea de manifestare spatiala magnetica/electrica, pe timpul accesarii celor patru cadrane fundamentale, la modul de conectare a polaritatilor, spatial si pe diferite nivele energetice. Aceasta se va desfasura, deci, in planuri (orientate spatial) si in timp. Ceea ce va depasi zona structurarilor va constitui, prin fronturi „ – ”, „+” finale, pe vibratii, compatibilitatea externa.
In analiza comportarilor energetice, va trebui sa avem in vedere, atat transformarile din cadrul structurilor, cat si cele din dispozitivele de neutralizare sau de incarcare si echilibrare energetica (efectele energetice manifestate)… Din practica, s-a vazut ca este nevoie de o perioada de acomodare a interactiunilor (la purtarea DIEE; pentru celelalte dispozitive, folosite pentru structuri „moarte”, acomodarea este rapida, de pana la cateva minute), atat pentru „structura” persoanei, cat si pentru „structura” DIEE (de la ore, pana la cateva zile), ceea ce recomanda purtarea permanenta a amintitelor DIEE…
Pentru a nu cauta prea mult in cadrul lucrarii, voi aduce in cele ce urmeaza (si) cateva elemente absolut necesare intelegerii proceselor deja prezentate, cat si a celorlalte ce urmeaza:
*
De retinut faptul ca un cod energetic transmis prin reteaua fundamentala poate realiza deplasari ale unor structuri (retele), atunci cand codul energetic al structurii este compatibil (compatibilitatea structurala externa, pe vibratii) cu primul mentionat (de a fi transmis prin reteaua fundamentala) si cu afectari (fronturi energetice) de acelasi tip (ori numai de diminuare, ori numai de sporire a vibratiei fundamentale); se denumeste ca fiind „acelasi cod energetic”, codul cu aceleasi componente, deci cu afectarile, fronturile energetice (de acelasi tip) manifestate la aceleasi intervale de timp.
In principiu, codurile energetice sunt afectari (fronturi energetice) transmise pe timpul manifestarii doar a anumitor vibratii, corespunzatoare unor „jocuri” energetice ale componentelor, la nivelurile nuclear, atomic, molecular, deoarece unele fronturi energetice nu se vor mai dezvolta, realizandu-se deja echilibrari in cadrul sistemului; electronii, prin „jocul” lor, vor dezvolta fronturi energetice „ – ” (cu frecvente mai inalte sau mai joase, dar, contand, pentru interceptarea acestora, si compatibilitatea cu codurile energetice ale receptorilor…), dar si [prin reunirea „scaparilor” acestui „joc”, de pe timpul altor vibratii, manifestandu-se (si) spre exterior] fronturi energetice „+” ale protonilor, neutronilor din nuclee [cu frecvente mai inalte sau mai joase, contand, pentru eventuala interceptare numai a acestora, de asemenea, compatibilitatea cu codurile energetice ale receptorilor; datorita nivelului „ – ” al plafonului energetic fundamental (zonal) din faza de manifestare materiala (nivel „ – ”, chiar si „dupa” ce gravitatia a „operat” in cadrul acestui plafon al relatiilor materiale, plafon cu valori datorate surplusului energetic specific defazarii materiale), fronturile energetice „+” isi vor pierde, relativ, identitatea si valoarea (anumite structurari pot avea mai pronuntat acest tip de „activitate”, zonal, pe timpul unei singure vibratii sau pe ansamblul acestora…), insa, pe ansamblu, valoarea „ascunsa” in/prin plafonul energetic fundamental (zonal) va conta, „operand” in cadrul rezultantei generale energetice a zonei; modul de „operare” va putea fi resimtit, de exemplu, prin comportamentul spectrului vizibil luminos fata de inmagazinarea energetica a zonei (fata de energia cinetica a „zonei”, indiferent ca aceasta e rezultata din actiunea simpla/neinteractionata a formatiunilor biostructurale/structurale sau din actiunea suprapusa a acestora cu cea a particulelor elementare atrase/polarizate: electroni, pozitroni materiali, … sau cu cea a unor ioni simpli…), la aceeasi frecventa „ – ” (care/cand este) interceptata de receptori in faza materiala, putand fi cazuri de valori energetice generale cu o pondere/repetabilitate mai mare sau mai mica a componentei „+”, valori existente si in faza materiala, insa (asa-zis) „acoperite” de catre nivelul „ – ” al plafonului fundamental zonal, valori existente si in faza „planului” astral (proportional, prin manifestari energetice intarzietoare, atat ale proceselor/structurarilor materiale propriu-zise, cat si celulare, iar apoi - biostructurale; aceasta, in afara amintitelor actiuni energetice „neinteractionate/interactionate” - originale - …considerate fiind astfel cele numai ale formatiunilor biostructurale…), insa interceptate, mult mai evident, de clarvazatori (clarvazatorii pot receptiona/decodifica, atat emisiile foarte slabe de fotoni, cat si manifestarile orgonice, pur energetice…), de electronografia spatiala (emisiile spontane, stimulate, bioluminiscenta stimulata/intarziata si emisiile fotonice ale interactiunilor zonei aurice - zona energizata, ionizata, ce, in faza materiala, va avea si moleculele aerului de la contactul cu organismul, molecule care vor avea si ele manifestari intarzietoare in astral - pot fi foarte slabe, motiv pentru care, in unele electronografii spatiale, precum, cu siguranta, in cea clasica, dar si prin alte metode de energizare, se pot pune „la lucru” electroni sau alte particule; astfel, manifestarile electronilor sunt evidentiate cu ajutorul unor substante de conversie electronooptice, etc, …in final, contand tipul si sarcina particulei „in lucru”, pentru interpretarile energiilor existente…), etc, datorita descongestionarii energetice a zonei…]. Vor fi si fronturi „ – ” ale nucleelor atomice. Toate acestea, pe vibratii, se vor desfasura dupa regulile: c.m.m.m.c. si c.m.m.d.c., reguli responsabile de compatibilitatile amintite. Astfel, frecventele specifice (totale) ale unui proces vor fi reprezentate de „codul” prin care se va face „transmisia” , (deci) numai pe anumite vibratii ale retelei fundamentale… Majoritatea receptorilor energetici (si cu structura materiala, si biostructurali) sunt specializati pe/pentru interceptarea fronturilor energetice „ – ” [sub forma „componentelor” de camp energetic din imediata apropiere a structurilor, de asemenea, sub forma componentei (…polaritatilor, „in desfasurare” rotativa spatiala datorata manifestarilor miscarilor de spin aflate in exercitiu) electrice din cadrul undelor electromagnetice (de pana la echilibrarea totala, pe cele trei dimensiuni de retea fundamentala si pe toata intinderea frontului de unda…) sau, mai ales, a comportarii energetice generale („ – ”), atunci cand ne referim numai la comportarea angrenajului fotonului, angrenaj ce manifesta (deci) polaritati (polaritatile se manifesta pana la o anumita distanta specifica echilibrarilor…, ca mai apoi, sa se manifeste doar polaritatea dominanta „ – ”, …aceasta, la randul ei, trecand prin stadii avand conturate… componente „fractionate”, de acelasi tip), iar, in cadrul vibratiilor urmatoare ce vor determina cele (in total) 4 cadrane ale miscarii de spin, aceasta polaritate dominanta ar putea parea un „far” rotativ…; frecventa fronturilor „ – ” sau „+”, nivelul lor energetic isi vor pune „amprenta” asupra nivelului energetic al angrenajului fotonului, nivel energetic al fotonului care va constitui criteriul de baza al receptiei - pentru receptori, „prin media intensitatilor cele mai inalte”, …sau, apoi, numai sub forma manifestarii undei portante a fotonului (cand fotonii au suferit procese „destabilizatoare”, fiind indepartati de pe unda portanta…), unda portanta care, de la o anumita distanta (dupa transformarea componentelor/manifestarilor electrice dominante sau a fronturilor „ – ” neechilibrate ale campurilor energetice…), va avea, deci, o echilibrare totala, pe cele trei dimensiuni de retea fundamentala si pe toata intinderea frontului de unda…; pentru majoritatea receptorilor cu structura materiala, frecventele undelor sunt date de repetabilitatea fronturilor de fotoni], dar nu trebuie neglijata, in consecinta, actiunea fronturilor energetice „+” (fronturi „+” ce au sanse mai putine, decat cele „ – ” echivalente, in/pentru „parcursuri” la mare distanta si pe fondul preponderent de diminuare al plafonului energetic fundamental zonal), fronturi care se vor constitui ca energii „subtile” (energii magnetice), cu un aport foarte mare in interactionari si la inmagazinarea in structuri (chiar si pentru cazurile radiatiilor de inalta frecventa: x, g, etc.); apoi, va conta foarte mult coerenta/incoerenta (compatibilitatea pe vibratii) tipurilor de energii (cu manifestarile energetice ale receptorilor), pentru stabilirea eficientei sau ineficientei proceselor pozitive/negative (oricum) manifestate, a „frecventelor de interceptare energetica” (pentru structurarile materiale, celulare, receptionarea/emisia va depinde, in primul rand, de relatiile rotative intraatomice ale electronilor si de relatiile/miscarile intranucleare ale nucleonilor…, ca apoi, la/pentru nivele structurale mai mari, aceste relatii, „insumate”, in functie si de tipul receptionarilor/emisiilor urmarite, sa mai poata realiza si alte interconditionari)… Compozitia spectrala a luminii, ce interactioneaza cu o zona cu astfel de manifestari, depinde (dupa cum am mai spus) de energia cinetica (si invers) a „zonei”, intelegandu-se ca este vorba de o rezultanta generala zonala, o „medie” comportamentala a celor doua tipuri de interactionari: „+”, „ – ”, fata de comportarea energetica generala (rezultata din echilibrari) a fotonului [polaritatea „– ” a angrenajului fotonului va iesi in evidenta, datorita deteriorarii/diminuarii identitatii celei „+”, (si) prin valoarea „ – ” a plafonului energetic fundamental zonal, valoare suprapusa peste valoarea fazei (manifestarii) fundamentale (oricare ar fi ea), luata ca „punct” (reper) de plecare; prin manifestarile intarzietoare (repetative), transmise intre magnetonii fundamentali si produse de catre contactele violente dintre tensionari din momentele declansarii manifestarilor A si C (manifestari pe care se modifica semnul afectarilor intrate in magnetonii fundamentali) sau de „intrarile” valorilor (oricare ar fi ele…) diminuate (de pe manifestarile A si C) pe manifestarile B si D (manifestari pe care nu se modifica semnul afectarilor intrate in magnetonii fundamentali), se vor realiza urmatoarele: pe manifestarile A si C, vor alterna actiuni de diminuare, cu actiuni de relativa sporire; pe manifestarile B si D (trecerea catre acestea nu se va face brusc, ci gradat), vor alterna „intrarile” valorilor (oricare ar fi ele…) diminuate (de pe manifestarile A si C, manifestari A, C in cadrul carora se produce o permanenta impingere/”presiune” intre lanturile fundamentale, datorita deplasarii continue a tensionarilor prin particulele initiale de la contact si, totodata, a impingerii acestor tensionari, intre ele), cu actiuni de sporire, pe care le dezvolta manifestarile B si D], cat si (in anumite cazuri…), in mod direct, fata de comportarea energetica a structurarilor receptorilor…
