*

„Transportarea” unui cod energetic de catre codurile amplificate ale cristalelor de cuart, piramidelor (sau ale celorlalte forme de amplificare energetica prezentate) se bazeaza pe respingerea afectarilor (fronturilor energetice) de acelasi tip (ale codului „transportat”, de catre cele ale codurilor amplificate), ce vor utiliza posibilitatile de transmitere energetica prin reteaua fundamentala prezentate in lucrare.

*

Influenta eclipselor la determinarea cutremurelor (statistic se constata aceasta) este data de sensibilitatea activitatii terestre la interventia unor deranjamente energetice (interventii suplimentare fata de ciclul energetic normal). Se constata si o repetabilitate (un ciclu) a (al) fenomenelor astronomice locale la 18 ani (eclipse, etc.). Eclipsele pot destabiliza partial relatiile energetice stabilite intre unele componente terestre [din nucleul terestru, din straturile interioare terestre, cu formatiunile compatibile (la intalnirile fronturilor energetice, pe vibratii sau pe timpul aceleiasi vibratii) ale Lunii ce eclipseaza sau ce este eclipsata], ca apoi, sa se realizeze reechilibrari in cadrul sistemului terestru (reechilibrari „in lant” ale formatiunilor).

*

Intrucat miscarea reciproca a quarkurilor in cadrul nucleonilor (ce determina miscarea de spin la nivel nucleonar, de care va depinde miscarea internucleonara si cea a electronilor) va dura cat parcurgerea intregii zone de manifestare a miscarii rotative de spin la nivel nucleonar, apoi miscarile internucleonare si cele ale electronilor, cat parcurgerea zonelor specifice de manifestare a proceselor intregi (a unor miscari, rotatii, evolutii specifice… complete), la un numar destul de mare de vibratii manifestate, se vor produce manifestari energetice aproape identice sau identice (si aceasta dupa regulile amintite ale c.m.m.m.c. si c.m.m.d.c.), …cand se vor produce configuratii spatiale energetice asemanatoare sau identice [in conditiile in care, datorita executarii miscarilor de spin si intrasistem, la fiecare alta vibratie executata, configuratiile energetice rezultate din actiunea structurarilor vor fi reorientate (conform orientarii spatiale universale)]…

*

Mecanismul prezentat in lucrare este confirmat de faptul ca electronii atomilor mai complicati sunt in campuri inchise, pe perechi, apoi, de faptul ca, la formarea legaturilor chimice, atomii cu electroni necuplati, la apropiere, vor fi manevrati, atat de campul electronului, cat si de codurile energetice ale campului nuclear ajunse pana in zona de orbitare a electronului sau (aflat in discutie), realizandu-se, in cazul cand perechea de electroni care se cupleaza va fi in intregime a unuia din atomi (Na F), legaturi ionice (electrovalente sau heteropolare), iar in cazul cand perechea de electroni apartine ambilor atomi, legaturi covalente (atomice sau homeopolare). De retinut ca electronii cuplati trebuie sa fie de spin contrar, ceea ce intareste si mai mult consideratiile mecanismului fortei a 5-a. Legaturile ionice, din ioni formati prin acceptare sau cedare de electroni, nu sunt dirijate in spatiu. Ionii exercita reciproc atractii electrostatice, conform legii lui Coulomb, si se inconjoara de atatia ioni de sens contrar, cat le permite volumul. Acestia, la randul lor, atrag pe ceilalti, formandu-se cristale – molecule uriase – incat notiunea de molecula isi pierde valabilitatea. Numai in stare gazoasa, ionii de sens contrar se alipesc cate doi si se comporta cinetic ca moleculele. In cristale, ionii exercita forte de atractie in toate directiile. Orbitele folosite de legaturile covalente se numesc orbite moleculare. Miscarea pe aceste orbite se face in conformitate cu principiul lui Pauli: de aceea, pe una si aceeasi orbita moleculara, nu pot exista decat doi electroni cu spin opus. Din cauza acoperirii reciproce a celor doua orbite, de catre electronii care se cupleaza, probabilitatea de a gasi electronii intre cele doua nuclee este mai mare decat probabilitatea ca ei sa se gaseasca in celelalte parti ale moleculei. Legaturile covalente sunt mai tari ca cele ionice. Electronii sunt atrasi de nuclee, pana ajung la respingerea electrostatica provocata de orbitele electronice interioare. Dar iata cum prezinta fizica clasica mecanisme ce rezulta din comportarea in forta a 5-a a nucleelor si electronilor. „Un curent electric, care trece printr-un circuit inchis, creeaza un camp magnetic orientat dupa regula surubului, deci, si electronul, care se roteste pe orbita in jurul axei proprii, va da nastere unui camp electromagnetic, rezultat in urma miscarii de revolutie, si unui camp magnetic, creat de spin. Cuplarea a doi electroni de spin opus se face cu degajare de energie, iar inchiderea campului magnetic creat aduce dupa sine o stabilitate a atomului, rezerva de energie potentiala devenind mai mica”.

*

Regulile comportamentale in cadrul (prin intermediul) retelei fundamentale (constanta si uniforma structural si comportamental, avand la baza relatii clare geometrice, ca, de altfel, si retelele structurale) vor da relatii stricte matematice (si, deci, numerologice) intre componentele structurale, ca apoi, dispunerea componentelor, simetria comportarii acestora, numarul componentelor participante direct la conturarea unor procese energetice, dar si proportionalitatea caracteristicilor energetice ale componentelor, etc., sa determine continuarea relatiilor matematice si numerologice pana la nivelurile comportamentale ale macrocosmosului. In relatiile matematice amintite, intervin reguli simple matematice cunoscute (precum regulile: c.m.m.m.c. si c.m.m.d.c.), dar si reguli complexe, rezultate din combinarea regulilor si relatiilor simple matematice.

*

Piramidele (piramida lui Keops) pot modifica valoarea energetica a retelelor tridimensionale magnetice terestre, aceasta avand ca urmare cautarea unui raport corespunzator de vibratii, ce va stabiliza Terra pe o alta orbita, apropiata, si ii va determina (la nevoie) o inclinatie a axei de rotatie, constanta. Amplificarile energetice ale piramidelor afecteaza, in primul rand, campul fundamental (emisii ce se raspandesc prin reteaua fundamentala), iar apoi retelele magnetice terestre, …in acest al doilea caz, realizandu-se inmagazinari energetice (retelele terestre magnetice au circuit inchis). Va urma (si) interactiunea „inmagazinarilor” energetice (in afara transmiterilor energetice directe) cu transmiterile energetice ale corpurilor ceresti (mai puternice si mai apropiate) ale sistemului.

*

Expansiunea este specifica materiei, contractia antimateriei. Manifestarea antimateriei, prin ea insasi, sporeste viteza, puterea (intensitatea) vibratiei fundamentale, aceasta rasfrangandu-se, in acelasi sens (al tipului) de actionare, si asupra structurarilor antimateriale. Manifestarea materiei, prin ea insasi, micsoreaza viteza, puterea (intensitatea) vibratiei fundamentale, aceasta rasfrangandu-se, in acelasi sens (al tipului) de actionare, si asupra structurarilor materiale. Astfel, vor fi, atat expansiuni, cat si contractii, pentru materie (ca observator) fiind evidenta expansiunea. Dupa momentul critic al inversarii raportului fazelor de vibratie structurale cu faza de vibratie fundamentala (dupa inversarea rolurilor intre antimaterie si materie), in acelasi „spatiu” al retelei fundamentale, se vor realiza procese si fenomene similare ciclului tocmai incheiat, insa, de aceasta data, cu roluri inversate intre structurari.

*

Manifestarea de diminuare a vibratiei fundamentale („ – ”) duce la largirea domeniului (zonei de manifestare operativa a) afectarilor de vibratii. Manifestarea de sporire („+”) duce la ingustarea domeniului (zonei de manifestare operativa a) afectarilor de vibratii, creand predispozitii spre iesirile din relatiile energetice eficiente. Diminuarea vibratiei fundamentale duce la diminuarea activitatilor materiale (magnetice, electrice, electromagnetice) si antimateriale. Sporirea vibratiei fundamentale duce la sporirea activitatilor materiale (magnetice, electrice, electromagnetice) si antimateriale. Cu alte cuvinte, s-ar putea interpreta ca „raul” intareste inmagazinarea „binelui”.

*

Trebuie remarcata echivalenta raporturilor: 1) dintre raza polara si circumferinta terestra si 2) dintre inaltimea de piramida si perimetrul bazei. Perimetrul bazei nefiind rotund, va putea forta unul din unghiurile de 45° din triunghiul dreptunghic realizat prin injumatatirea sectiunii teoreticului si fictivului con inclus emisferei (cand baza ar fi cerc), in 52° (intre fata laterala si baza patrat); h/2pR = h/4L; 4L = 2pR; L = pR/2. Apoi, in triunghiul dreptunghic cu unghiul de 52°, L/2 = pR/4, rezultand ca L/2 < R. Structurile de camp ale corpurilor ceresti sferice sunt sub forma de retea tridimensionala spatiala supusa ondularii/curbarii dupa corpul (sferic) care genereaza aceasta retea de camp… Astfel, in cazul piramidei lui Keops, s-ar putea pune problema unei simetrii (compensatorii) de corespondenta unghiulara spatiala fata de configuratia retelelor (structurale) magnetice curbate terestre.

*

Exista cicluri multiplicate, corespunzatoare fiecarei cifre de la 1 la 9 (deci cicluri de 9 „caractere”, ce pot fi cautate in structurarile universale primordiale si se vor extinde pana la nivel macrocosmos), pentru toate procesele universale (numerologia se bazeaza pe repetabilitatea „caracterelor”, pentru numerele mai mari de cifra 9). Relatiile numerice universale sunt, astfel, relatii constante existente in structurarile universale, incepand de la cele mai mici niveluri. Studiind geometria si numerologia fortei a 5-a, vom observa relatii exacte intre componentele universale. Nu va conta de cand vom incepe o numerotare (a perioadelor, ciclurilor, fenomenelor, etc.), deoarece tot aceleasi relatii functioneaza, ci va trebui, in cazul schimbarii unei numerotari, sa (re)coordonam „intelesurile” (corespondentele) numerice. Numerologia prezinta predispozitia cosmosului/Universului, in interconditionare cu structurarile, pentru anume procese energetice, in/pentru anumite perioade. La repetarea perioadelor de timp, vor aparea relatii numerice intercomportamentale, cu proprietati de repetabilitate, diviziune, complementaritate, intrucat se produce o intersectie continua, regulata si ciclica de relatii simple numerice, matematice ale proceselor universale.

*

Circuitele magnetice terestre din partea de nord a Terrei, combinate cu polaritatea nord a Terrei si interactionand in rezultanta polaritatilor solara si galactica, creeaza circuitelor cicloanelor, taifunurilor, principalilor curenti de aer (ionosferici, „jet”,…), vartejurilor de scurgere a apei din cada de la baie, sensul invers acelor de ceasornic, pe cand polaritatea sud a Terrei, interactionand rezultanta polaritatilor amintite anterior, creeaza acelorasi circuite sensul acelor de ceasornic.

*

Pentru a se realiza deplasarea structurala, fronturile energizarii trebuie sa contacteze fronturi energetice de acelasi tip ale structurarii, ori exact la formare, ori in desfasurarea acestora (cand se va realiza un tampon energetic, avand ca urmare respingerea actiunii structurale proprii), dar pana in momentul realizarii contactarii operative. Cand vor actiona structurari cu manifestari energetice opuse, se va tinde spre echilibrare, atractia (structurarilor) dand-o mai mult cantitatea mai mare de manifestare „+/ – ”.

*

La intreruperea undelor portante tahionice ale unei stele (prin disparitia acesteia), fotonii ramasi pe traseu isi vor continua drumul, atat timp cat isi vor pastra nivelul energetic corespunzator respingerii manifestarilor radiatiei termice de fond sau a undelor intarzietoare ale acesteia pe/peste radiatia neutrinica de fond, concomitent cu respectarea relatiilor de interdependenta dintre ei (dintre fotoni), atat pe acelasi front de unda, cat si in adancimea transmisiei, existand completare si cooperare intre aceste modalitati de manifestare.

*

Ar fi fost posibila concentrarea antimateriei primordiale, ce ar fi atras materia, formandu-se un al doilea nucleu incipient (al Big-Bang-ului teoriilor actuale, nu si al Marii Dispersari Initiale/Primordiale…), insa acest al doilea nucleu existand in campul fundamental, pe cand primul (ce continea si masa retelei fundamentale) exista in vid absolut, fara posibilitati de transmitere a informatiilor in exteriorul sau.

*

Concomitent cu inversarile raporturilor dintre fazele de vibratie structurale (materiala, apoi antimateriala) si cea fundamentala, ce vor duce la inversarea cursurilor evolutive material si antimaterial, teoretic, s-ar putea crea (datorita unei posibile diferente de potential energetic intre ipostazele aceleiasi structurari, care va deveni, prin alternanta ciclurilor evolutive, cand materiala, cand antimateriala, sau datorita unei posibile diferente intre valorile totale – pe manifestarile A, B, C, D fundamentale – ale radiatiei termice de fond si radiatiei neutrinice de fond) un moment cand reteaua fundamentala si-ar depasi, peste limita, nivelul de conservare a(l) starii energetice generale si s-ar dezmembra, precum la Marea Dispersare Universala Initiala a Nucleului Primordial. Totusi, pare putin probabila aceasta varianta, mecanismul de autoreglare al vibratiei fundamentale fiind eficient, lucrand, se pare, intr-o stare de echilibru, sau chiar daca nu, ar putea exista o marja de siguranta data de „racirea” particulelor initiale de dupa Marea Dispersare Universala Initiala…

*

Particulele initiale izolate inmagazineaza afectarile anterioare; legate in lanturi de retea, vor inmagazina doar in cadrul circuitelor inchise, pe ansamblul acestora. Imprimarile in campurile orbitale se refera si la schimbarea pozitiilor particulelor initiale in cadrul lanturilor de retea (corespunzator contactarilor). In reteaua fundamentala, datorita formarii unui corp comun intre particulele initiale, afectarile se vor deplasa (transmite) prin retea, neintampinand opozitii…

*

Prin forta a 5-a, coerenta se poate manifesta dublu: 1) coerenta datorata accesarii anumitor vibratii fundamentale, 2) coerenta pe timpul unei singure vibratii fundamentale ( de fapt, aceasta manifestare fiind o secventa de „film” a procesului in ansamblu). Procesele fizicii clasice indeplinesc amandoua criteriile.

*

Fotonii atrasi de gaurile negre, la schimbarea raportului fazelor de vibratie (structurala/fundamentala) vor deveni antifotoni; ei pot fi respinsi de fronturi energetice („+”) de acelasi tip, dar cand efectul de sporire a vibratiei fundamentale – in zona (manifestat de catre o gaura neagra, sa zicem) – este mai mare decat efectul  respingerii „+/+” (si, implicit, decat nivelul energetic de manifestare a antifotonilor), antifotonii vor fi atrasi…

*

Rotatia centrifuga duce la platificarea sistemelor cosmice mari (galaxii, metagalaxii,…), insa reteaua fundamentala este uniform raspandita in toate directiile spatiului.

*

Quarkul d^-1/3 este un foton avand compatibilitate adaptata relatiilor nucleonilor, cu alte cuvinte, un foton „insurubat” in structuri; sarcina sa va iesi in evidenta, intrucat nu se manifesta intr-un mediu deja echilibrat energetic, cu valoare „ – ” apropiata, precum fotonul (fotonul are un sistem de referinta energetic apropiat manifestarii sale…).

*

Centrele („nucleele” galactice, ce contin si stele cu nucleu de antimaterie) galactice fiind formate din antimaterie, si stiind ca antimateria (precum si materia) isi intareste comportarea energetica (defazandu-se in sensul comportarii ei energetice), va interveni, in evolutie, un surplus de „reactiune” (manifestat prin respingerea actiunilor de acelasi tip), ceea ce va duce la expansiune. ?i in sisteme stelare avand componente numai materiale se va manifesta acelasi proces (dar prin actiuni materiale).

Novele (supernovele), dupa caz, cand noile valori energetice (dupa producerea acestor fenomene) nu vor corespunde relatiilor energetice inconjuratoare, vor cauta reasezarea in cadrul sistemului dominant (la intrarea in noul ciclu evolutiv, dupa producerea procesului de inversare a identitatilor, valorile componentelor antimateriale/materiale vor fi mici, corespunzatoare fazelor noi de vibratie, structurale). Se vor putea produce (de asemenea, in functie de situatia intalnita) si deplasari de nori de particule necomforme relatiilor energetice existente, dar si stagnari de particule necomforme relatiilor, atunci cand va exista camp structural magnetic, faza acestuia vibratorie (de reper) anterioara neschimbata subordonand, in toate fazele vibratorii universale, componente (deci, particule, pentru inceput) antimateriale/materiale. Astfel, este posibila si amplificarea noii faze antimateriale in cadrul retelei structurale magnetice si trecerea spre interiorul sistemului dominant, a corpului ceresc nou constituit. ?i galaxiile (precum si unele constelatii cu puternica relationare) vor putea realiza treceri spre interiorul „sistemului”, in „cazurile” supernovelor.

*

Compatibilitatea structurala (energetica) interna este raspunzatoare de modul realizarii compatibilitatii (energetice) externe. Astfel, la interactiunea dintre compatibilitatea externa a unei sarcini electrice pozitive si cea a unei sarcini electrice negative, intre sarcini, se va realiza acelasi sens [de „impunere” energetica („curent” energetic al „sarcinilor”)] cu cel exterior, pe cand, in cadrul unui camp magnetic, intre polii N si S se va realiza sens inversat (al „impunerii” energetice, al „curentului” energetic al „sarcinilor”) fata de cel exterior. Acestea, desi modalitatile „ +/ – ” (de sporire/diminuare a vibratiei fundamentale) sunt aceleasi [jocul lor spatial, datorat compatibilitatii structurale/energetice interne (precum in cazul structurilor ferimagnetice, etc.), fiind determinant].

Receptorii energetici vor intercepta un domeniu specific (conform comportarii lor) al manifestarilor de dreapta si de stanga, dar un proces trebuie analizat in totalitatea manifestarii „dreapta-stanga”. Manifestarile de dreapta si stanga au si modalitati comune de manifestare-interceptare. Compatibilitatile interne de dreapta si stanga determina modul de conectare a polaritatilor „ +/ – ” in spatiu si cum vor rezulta fronturile „ +/ – ”, spatial, in exterior.

*

Interactiunile de orbitare (de echilibru energetic), de atractie-respingere dintre corpurile cosmice se produc in/pe faza de baza (operativa) de vibratie a retelelor magnetice structurale ale corpurilor cosmice ce si-au conturat aceste structuri subtile. Dar, dupa producerea novelor, supernovelor, grupari mari structurale (materiale/antimateriale) pot adera si la faze devansatoare, intarzietoare celei operative (modificandu-se sistemul vibrational, pe ansamblu si ca rezultanta a fazei interactionate; de altfel, si gruparea structurala va fi afectata…), neexcluzandu-se, astfel, nici posibilitatea/conjunctura formarii relatiilor de orbitare, de atractie-respingere pe faze diferite celei operative… Fazele operative (ca si cele neoperative) ale retelelor magnetice structurale (ale corpurilor cosmice) nu sunt simultane, ci decalate, datorita conditiilor diferite de formare, aceasta ajutand dispunerea la distante mari in spatiu, …putand fi diferite cazuri (distante si zone) de intrare in faza (specifica) de  interactionare a fronturilor energetice efectoare (fronturi ce nu pot proveni, dupa cum am spus, numai din faze operative).