Sa revenim la folosirea experimentului in spatiul cosmic. Cand Neil Armstrong a aselenizat in 1969, Mariner 6 era la mai putin de 5000 de kilometri distanta de planeta Marte. Impreuna cu partile din Antarctica, aceste noi statii au devenit o parte a unor gigantice sisteme planetare triangulare, care se pozitioneaza in spatiu doar o data la 75 de ani (Luna, Pamant, Marte). Şase luni mai tarziu, utilizand gigawati de energie s-a realizat un experiment timp de doua ore. Oamenii de stiinta americani au dovedit existenta fortei a 5-a. Prin aceste experimente de triangulatie in spatiu au aratat ca viziunea lui Einstein era corecta si ca cele patru forte coexista numai impreuna cu a cincea forta. Ceea ce credeau acei oameni de stiinta este ca orice schimbare a fortei a 5-a se transfera prin intermediul unor particule energizate, iar un flux de astfel de particule s-ar putea directiona pentru atingerea unor scopuri anume. Partial adevarat. Adevarul il veti cunoaste in urmatoarele capitole, dar nu este obligatoriu sa considerati aceasta ca atare. Relativitatea parerilor este foarte bine cunoscuta.

Sa revenim. Urmatorul pas a fost construirea unei arme. Aceasta arma care schimba viitorul, intr-adevar l-a schimbat. Dar nu a adus bunastare, fericire, sanatate… Nu a hranit sute de milioane de oameni muritori de foame, desi sumele investite puteau face aceasta. In alte cazuri, a avut de suferit si populatia nevinovata a zonei, neavertizata de noii „Dumnezei”. In toate cazurile au de suferit „cobaii” acestei arme, care nu sunt decat acele persoane special destinate sa o manevreze pe aceasta. Zona care contine sursa fiind cea afectata (in afara sursei), s-a luat o decizie de salvare relativa, de folosire a armei pe alte teritorii. De aceasta data, conform fizicii clasice, orice astfel de teritoriu va aduce dezechilibrari si echilibrari energetice in acelasi „sens” al manifestarii energetice (sens, care, in exprimarea noastra, are semnificatia de pozitiv sau negativ). Astfel, proprietatile undelor se aplica intocmai si in totalitate (reflexie, refractie, interferenta, dispersie, „difractie”, „absorbtie”, „polarizare”). Insa, s-a neglijat un alt aspect, de aceasta data al fizicii universale, acela al comunicarii tuturor sistemelor intre ele prin reteaua campului fundamental, de altfel, aceeasi forta a 5-a. Interactiunile prin forta a 5-a sunt mai penetrante decat celelalte interactiuni. Fiind o interventie suplimentara, va dezechilibra un „consens” energetic de sisteme, dar nu numai a celor din zona, ci si a celor invecinate prin transmiteri in lant. Aceste dezechilibrari se vor manifesta prin suprapuneri de fenomene, procese, peste cele ale destinului energetic normal si nu va fi decat o supraincarcare a destinului in sens negativ. Incoerenta energiilor, adeseori datorita diferentei de faza, frecventa, apoi, evolutiei energetice a structurilor si, permanent, fata de caracteristicile destinului energetic, constituie un important impediment in calea controlului experimentelor. Sensul pozitiv poate fi doar acela al introducerii bioenergiilor pozitive (pe care le cunoastem noi, deocamdata, in domeniul Alfa bioenergetic, apoi a bionilor) sau imitarea lor pe linie „tehnologica”. Energiile din acest domeniu sunt uniforme si continue privind comportamentul de transmitere si de repetabilitate, iar insumate, vor „cobori” plafonul energetic al vibratiei normale a fortei a 5-a (campului fundamental). A nu se confunda activitatea electroencefalografica (activitate electrica a creierului avand schimburi permanente de electroni si ioni ±), graficul acesteia, cu acea afectare a retelei fortei a 5-a si reconsiderarea permanenta a energiilor (energii emise de structuri specializate pentru transformarea relatiilor electrice, electromagnetice in cele orgonice ale spiritului), privind amplitudinea lor fata de nivelul plafonului de vibratie fundamental (re)actualizat permanent. In consecinta, se va remarca o scadere a „amplitudinilor” proceselor (remarcata, in special, la cele negative) si o usoara descongestionare a lor, oferind posibilitati noi de constructie structurala („bruiaj” energetic mai mic) si, implicit, de procese, fenomene (pozitive). Structurile din zonele afectate de interactiunea suplimentara la forta a 5-a se vor incarca, pur si simplu, cu acel tip de energie (atat cat o permite modul de structurare). Aceasta datorita proprietatilor retelelor structurale (veti vedea in urmatoarele capitole) de a inmagazina o anumita „afectare”, deci, anumite valori ale afectarii corespunzatoare unui anumit cod energetic. In continuare, acel cod energetic imprimat in retelele structurale va fi repetat la fiecare vibratie a fiecarei retele structurale. Nu am intentionat sa dau prea multe amanunte in acest capitol, dar de la intentie pana la realizare este un drum lung… Sa revin la firul normal al prezentarii. Un prim test al interactionarii suplimentare la / prin forta a 5-a a fost in 1978 prin niste dispozitive proiectate de Mel, dar au fost putine observatii, care, de fapt, nu au demonstrat nimic.

In noiembrie 1979, 53 de americani au fost luati ostateci de un grup de studenti revolutionari, la ambasada SUA din Teheran. Un an mai tarziu, presedintele Jimmy Carter a lansat o campanie de pregatire a unor echipe antiteroriste numita „Escadrila Lumina Albastra”, pentru a elibera ostatecii. Operatiunea a esuat. S-a aterizat fortat la 200 de mile S-E de Teheran, dupa ce trei elicoptere au ramas fara combustibil. In acel moment misiunea era compromisa. In timp ce se realiza realimentarea cu combustibil pentru reluarea zborului, unul din elicoptere s-a ciocnit de un avion de transport, murind 85 de oameni. Supravietuitorii s-au retras dupa un esec incredibil al unei unitati echipate cu cel mai modern echipament militar, fara ca inamicul sa fi tras un foc. Se credea ca Iranul detine o arma mai puternica de interactiune prin forta a 5-a. Sunt rezerve in aceasta privinta… Aceasta datorita suficientei autoinducerii de fenomene negative.