Cand esecurile repetate ale afacerilor familiei au dus la parasirea Germaniei cu destina?ia Milano, Italia, Einstein a ramas la München pana la sfarsitul anului scolar. Dupa ce a petrecut un an cu parin?ii in Milano, s-a hotarat sa-si creeze singur drumul in via?a si s-a inscris la liceul cantonal din Aarau, Elve?ia, dupa care, in 1896, a intrat la Politehnica din Zürich. Lui nu ii placeau metodele de instruire de aici, lipsea des de la ore si folosea acest timp pentru a studia singur fizica si pentru a canta la vioara. A trecut totusi examenele si a absolvit Politehnica in 1900, studiind noti?ele unui coleg. Profesorii nu aveau o parere foarte buna despre el si nu i-au recomandat nici continuarea studiilor. In acelasi an a capatat ceta?enia elve?iana.
Timp de 2 ani Einstein a lucrat ca tutor si profesor. In 1902 a fost angajat ca examinator la Institutul Elve?ian de Patentare de la Berna. In 1903 s-a casatorit cu Mileva Mari?, care ii fusese colega la politehnica. Au avut doi fii, dar in cele din urma au divor?at. Einstein s-a recasatorit mai tarziu cu o verisoara, Elsa Loewenthal.
In anul 1905, Einstein a publicat dintr-o lovitura rezultatele mai multor studii teoretice, care l-au facut deodata cunoscut si care aveau sa revolu?ioneze fizica. Primul si cel mai important studiu cuprinde prima expunere completa a teoriei relativita?ii restranse, in care demonstreaza ca teoretic nu este posibil sa se decida daca doua evenimente care se petrec in locuri diferite, au loc in acelasi moment sau nu. Alta lucrare, asupra efectului fotoelectric, con?ine ipoteza revolu?ionara asupra naturii luminii. Einstein afirma ca, in anumite circumstan?e determinate, radia?ia electromagnetica are o natura corpusculara (materiala), sugerand ca energia transportata de fiecare particula a razei luminoase, denumita foton, ar fi propor?ionala cu frecven?a acelei radia?ii. De fapt, primul care a demonstrat teoretic ca radiatia electromagnetica este emisa in cantita?i precis determinate (cuante) a fost Max Planck care, in anul 1900, a descris matematic asa-numita radia?ie a corpului negru.
Aceasta ipoteza avea sa fie confirmata experimental zece ani mai tarziu de catre Robert Andrews Millikan. Intr-un alt studiu asupra electrodinamicii corpurilor in miscare, expune modalitatea interac?iunii intre radia?ie si materie si caracteristicile fenomenelor fizice observate in sistemele de miscare browniana a moleculelor. Sesizand asemanarea dintre curbarea traiectoriei unui obiect aflat intr-un sistem de referin?a care se misca uniform accelerat si curbarea traiectoriei unui obiect lansat in campul gravita?ional, Einstein trage concluzia ca fasciculele luminoase se curbeaza cand se propaga in vecinatatea unui corp ceresc cu masa foarte mare, de unde reprezentarea mai greu de in?eles, cum ca spa?iul insusi ar fi curb. In 1916 publica memoriul privitor la bazele teoriei relativita?ii generalizate, rod al zece ani de studiu. Aceasta lucrare se inscrie in linia demonstra?iilor sale ale geometrizarii fizicii. In anul 1919, dupa o eclipsa totala de Soare ale carei fotografii au fost analizate de un colectiv condus de Sir Arthur Edington, s-a putut masura curbarea razelor de lumina in campul gravita?ional al Soarelui,rezultatele ob?inute fiind in deplina concordan?a cu prezicerile teoretice. Celebra este ecua?ia care exprima cantitatea enorma de energie ascunsa intr-un corp: E=mc2, cantitatea de energie (E) este egala cu produsul intre masa (m) si patratul vitezei luminii (c). Aceasta cantitate imensa de energie poate fi eliberata atat in procesul de fisiune cat si in cel de fuziune nucleara, procese care stau la baza func?ionarii bombei atomice.
Dupa ce in 1905 a ob?inut titlul de Doctor in Fizica la Universitatea din Zürich, in urma unei dizerta?ii privind determinarea dimensiunilor moleculare, este numit in 1909 profesor de Fizica teoretica la aceiasi universitate. In 1914, fizicianul german Max Planck il aduce la Berlin, unde Einstein preia conducerea unei sec?ii de cercetare in cadrul Academiei Prusiene de Stiin?a (“Preußische Akademie der Wissenschaft”) si in 1917 devine director al Institutului de Fizica “Kaiser Wilhelm”, nou infiin?at.
